-partea I-
Simbolurile sacre ale tradiției antice ne conduc spre esența a ceea ce înseamnă să fii om. Chiar și în cultura contemporană occidentală, dominată de raționalism, consumerism și inovație vizuală, simbolurile împărtășite continuă să modeleze arhitectura mentală și emoțională. Astfel, vom trece în revistă câteva dintre cele mai potente semne și imagini sacre ale lumii.
Vom începe cu elementele primordiale care apar ca simboluri, în mai toate religiile și culturile popoarele de pe întreg mapamondul sunt : Apa, aerul, focul și pământul.
Focul ,apa, aerul si pamantul
Apa
Simbolul apei
Încă din Egiptul Antic apa a fost subiectul unui simbolism extins.Toate lucrurile s-au ivit din apele primordiale, apa făcea cu putință purificarea și era un simbol al reproducerii. Osiris era zeul apelor Nilului.
Simbolul apei la egipteni
Celții au fost și ei extrem de fascinați de apă în toate manifestările ei. Existau nenumărate ritualuri, mituri și simboluri care învăluiau mările, lacurile, râurile, izvoarele, fântânile și mlaștinile. Celților li s-a părut un lucru supranatural, faptul că apa țâșnea din pământ aparent spontan, așa au apărut altarele cu puteri curative în preajma izvoarelor.
La vechii greci, apa intra în atribuţiile lui Poseidon, iar la romani zeul apei era Neptun.
Pentru triburile din America de Nord , marea spre exemplu a fost asociată cu rodnicia, care venea de la Marea Căpetenie de sub apă, o ființă supranaturală care controla totul, cunoscută și sub numele de Făuritorul de Cupru.
În religia budistă apa este în strânsă legătură cu simbolismul lunii, ca imagine a forței feminine, regenerative ale universului. În Tao-ism apa este cel mai slab element și totuși cel mai puternic. Ia forma norilor și a ceței, respirația pământului (yin) și se întoarce sub formă de ploaie, aducând energia yang pentru a umple râurile și oceanele. Expimă pace și înțelegere.
Aerul
Simbolul aerului
Zeița Nut la egipteni era cea care reprezenta cerul, iar tatăl ei Shu era zeul aerului. Deoarece era intim legată de reînviere, zeița era deseori reprezentată pe sarcofage.
Geb,_Nut,_Shu
La Grecii antici aerul era atributul zeiței Hera, care în limba greacă mai era denumită şi Era (aer), iar la romani echivalentul ei era Junona;
Pentru vechii maiași cerul era un mister adânc, un tărâm al întâmplărilor supranaturale. Ei credeau că cerul era susținut de patru frați zei. Aveau diferite ritualuri și ceremonii prin care cereau cerului să le acorde condiții favorabile pentru recolte și jocuri.
În religia Tao-istă cerul respectiv aerul reprezintă concentrarea energiilor yang. Cerul este asociat cercului care apare în monedele tradiționale, deseori fabricate din jad de aici și denumirea de cerul de jad.
Relația dintre cer și pământ este o temă universală cu multe legende legate de fertilitate.
Focul
Simbolul focului
Pentru ținuturile friguroase din nordul Europei focul avea o semnificație aparte: respingea întunericul de afară și aducea căldură așezămintelor. Focuri ritualice erau aprinse pentru a marca zile speciale din calendarul celtic.
Fiind considerat un pandant solar , focul, a fost asociat de-a lungul timpului cu imaginea demiurgului divin și a fost des folosit ca simbol în scrierile religioase.
În doctrina hindusa focul are o importanță vitală fiind asociată cu spiritul divin Brahma.
La romani focul era atributul lui Jupiter (Zeus în mitologia greacă) care guverna cerul.
Pământul
Simbolul pamantului
La amerindieni Pământul însuși era locuit de un spirit și avea un simbolism propriu. Triburile de amerindieni asociau de multe ori pământul unei zeități primordiale (de cele mai multe ori o zeitate feminină fiind în strânsă legătură cu fertilitatea) reprezentată în interacțiune cu zeitatea cerului.
La maiași pamântul era adesea asociat caimanului, animal care evoca imaginea uscatului muntos. Un alt simbol al pământului era porumbul, a cărui creștere simboliza creația lumii.
În mod surprinzător la egipteni zeul pământului era o ființă masculină Geb, care nutrea o afecțiune neobișnuită față de sora sa , zeița cerului Nut.
La romani pământul intra în atribuţiile lui Pluton împreună cu soţia lui Proserpina (care înseamnă bogăţie) şi a mamei acesteia Ceres. Echivalența lor grecească sunt zeii Hadeș și Persefona și mama acesteia Demetra.
Alte articole care te-ar putea interesa: