În România obiceiul confecționării și utilizării măştilor are o bogată tradiţie. Jocurile cu măşti sunt adevărate cosmogonii ce regenerează timpul şi spaţiul, însă, din păcate, aceste semnificaţii primare sunt prea puţin cunoscute de către contemporani, ele fiind un vechi simbol al dansurilor rituale, după obiceiuri păgâne, care aveau în trecut rolul de purificare a spaţiului sătesc, simbolizând, în acelaşi timp, şi fertilitatea.
Referitor la aceste vechi obiceiuri, Mircea Eliade sustine: „Asemenea ceremonii sunt încã populare în Balcani, în România mai ales, în timpul celor 12 zile din Ajunul Crãciunului, pânã la Boboteazã. La origine, acestea erau ceremonii în legãturã cu întoarcerea periodicã a mortilor si comportau tot felul de mãști animale – cal, caprã, urs (…)”
Grup de colindători Căluți, Urși, Capre și alți Mascați (Moldova)
De exemplu, Vrancea este singura zonă din ţară unde se mai păstrează obiceiul priveghiului cu măşti. Odinioară, când mureau bătrâni din sat, câţiva tineri îşi puneau pe faţă măşti din lemn cu aspect înfiorător, arătând ca nişte moşi sau babe.
Alături de jocurile cu măşti şi de colinde, în Transilvania mai ales, întâlnim cu prilejul Crăciunului o manifestare de teatru popular, cunoscută sub numele de Viflaiem sau Irozi.
Viflaimul, Irozi, Draci, Moartea-Grup colindatori Maramures
Personajele sunt numeroase şi variază de la o zonă la alta. Măştile principale care se regăsesc în toate cazurile sunt : Irod, Cei trei Crai de la Răsărit, Soldatul, Preotul, Ciobanii, Îngerul, plus măşti de draci şi de moşi. În nordul Transilvaniei, în cadrul Viflaiemului apare obligatoriu Doamna Moarte. Actorii sunt mascaţi în întregime, au nişte coroniţe de carton colorat pe cap, pelerine lungi şi săbii de lemn ca accesorii. Este de notat faptul că fiecare costum are o singură culoare : Irod este îmbrăcat în roşu, Preotul în negru, Îngerul în alb etc. Piesa se compune din texte recitate şi cântate, de factură religioasă, uneori de dansuri lente în cerc.
Iată câteva din aceste jocuri cu măști:
Jocul Caprei este un obicei foarte vechi şi practicat pe o arie largă, nu doar în România . Jocul ritual consta în omorârea, bocirea, înmormântarea şi învierea caprei, ca semn al reînnoirii lumii. Astăzi, se reţin mai ales elementele comice şi spectaculare, fără a se respecta vechiul scenariu. Dansatorii sunt 2 sau 3 la număr : unul dintre ei este complet mascat, acoperit cu textile colorate. Ceilalţi doi sunt numiţi ciobani şi cântă la fluier sau recită sacadat texte comice adresate caprei care dansează.
Capre
Masca era mai demult executată din piei de animale. Astăzi, la realizarea ei se folosesc materiale textile, hârtie creponată, ciucuri, clopoţei. Capul este făcut dintr-un suport de lemn pe care sunt lipite piei de animale. Maxilarul inferior confecționat din lemn, este mobil, în aşa fel încât este mişcat cu zgomot în ritmul dansului. Jocul vizează în special fetele de măritat.
Ursul aduce noroc ! Jocul ursului este poate cel mai arhaic dintre dansurile cu măşti din România : extrem de simplu şi, în acelaşi timp, spectaculos. Ursul este considerat un animal plin de calităţi magice pozitive.
Dansul ursului este simplu şi dificil în acelaşi timp. Se derulează de obicei cu o singură mască de urs, cu un cioban şi cu un dubaş sau toboşar ; fie cu două măşti de urs şi cu un “butucar” în plus. Câteodată se află şi o mască de drac în grup. Mascatul în urs dansează singur, fără un scenariu precis, fără să fie dirijat de însoţitorii săi. Se învârte, face sărituri şi gesturi comice.
Dansator cu masca ursului
Masca de urs este confecţionată din piele neprelucrată de urs sau din piele de oaie de rasă ţurcană. Este singura mască ce nu are nici un accesoriu colorat sau comic. Este un costum care se remarcă prin simplitate şi prin aspectul lui masiv.
Măştile de drac sunt cele mai caraghioase în cadrul jocurilor de iarnă. Dracii au rolul de a-i face pe copii să râdă, de a implica în dans auditoriul, de a le speria pe tinerele fete, de a purta dialoguri cu cei care asistă la joc. Cei care se maschează în draci mai au un rol : ei sunt cei care se târguiesc cu gazdele, mai în glumă, mai în serios, pentru plata dansatorilor. Tot ei negociază relaţiile între diversele grupuri de mascaţi dintr-o comunitate : îşi împart teritoriile de activitate, reglează conflictele, în manieră simbolică. Dacă două cete de mascaţi se ceartă, se alege câte un dansator mascat în drac de la fiecare şi, timp de mai multe ore, dansează fără întrerupere unul în faţa celuilalt, cu nişte clopote grele de metal pe corp. Cine nu mai rezistă, pierde, cedează şi plăteşte.
Masti de draci
Grotescul şi comicul măştilor de drac rezultă şi din modul lor de executare : blănuri şi piei de cornute, coarne de animale, combinate cu obiecte deteriorate, cu jucării stricate, cu ciucuri de lână şi clopoţei. Dansatorul mascat în drac are un accesoriu specific : o bâtă sau un furtun vopsite în negru, cu care loveşte copiii să crească, fetele să se mărite şi nevestele să facă mulţi prunci în anul care vine.
Doamna Moarte este cea mai serioasă mască. Deşi nu este utilizată de foarte mult timp, şi-a câştigat un loc aparte în scenariile dansurilor cu măşti. Masca este de factură religioasă, răspunzând de fapt, imaginarului popular legat de Sfârşitul lumii. Prin urmare, ea are rolul de a actualiza ideea unui memento mori. Chiar pe costum sunt scrise diverse aforisme de tipul : Aminteşte-ţi de moarte ! sau: Vei fi al meu ! Este singura mască pe care întâlnim texte scrise. În plus, masca are un aspect special, datorită căciulii negre, lungi, de formă conică, decorată cu accesorii monocrome. Sunt folosite mai ales bucăţi de oglindă sau pene albe.
Costumul Doamna Moarte
Dansul propriu-zis este nou şi puţin dezvoltat. De obicei, cel mascat în Moarte însoţea iniţial alte grupuri. Astăzi, s-au dezvoltat variante autonome, precum Moartea cu secera, chiar şi în oraşe. Mai mulţi mascaţi dansează şi ameninţă spectatorii cu accesoriul specific : secera.
Alte articole care te-ar putea interesa:
Felicitari de Craciun
Idei decorative de Craciun pentru spatii mici
Simboluri sacre in diferite culturi antice
